Ce este abordarea centrată pe persoană?
Psihoterapia centrată pe persoană este o formă de psihoterapie umanistă și este bazată pe convingerea că indivizii au capacitatea de a depăși dificultățile atunci când li se oferă condițiile potrivite pentru creștere și autoactualizare. Această abordare pune accent pe empatie, acceptare pozitivă necondiționată și autenticitate din partea terapeutului, precum și pe autonomia și auto-direcția clientului. Terapeutul nu adoptă un rol directiv, ci unul de facilitator al abilității clientului de a găsi propria direcția și de a implementa schimbările de care are nevoie.
Caracteristicile specifice
Terapeutul facilitează exprimarea liberă emoțiile și gândurile, fără a exercita presiune sau a impune anumite direcții. Acest stil dezvoltă capacitatea internă a individului de a-și găsi propriile soluții și resurse pentru a face față dificultăților sau pentru a crește personal.
Terapeutul cultivă un mediu bazat pe încredere și autenticitate, în care clientul să simtă suficientă siguranță și libertate pentru a aduce la suprfață trăirile și să le exploreze fără restricții. Acceptarea, empatia și încrederea primită de client în relația terapeutică va ajuta pe acesta să adopte o asemenea atitudine și față de propria persoană.
Această calitate implică congruență și transparență în comportamentul și comunicarea terapeutului, reflectând o sinceritate și o deschidere autentică în relația terapeutică. Terapeutul autentic este capabil să-și exprime empatia și înțelegerea cu o profunzime reală, încurajând clientul să exploreze fără teamă și să se deschidă în mod similar.
Această abordare terapeutică pune accentul pe credința în potențialul intern al individului. Dezvoltarea potențialului intern implică adesea o căutare a sensului și a înțelegerii personale în ceea ce privește experiențele de viață. Acest proces poate să aducă claritate asupra propriilor valori, motivații și direcții de dezvoltare.
Abordarea fenomenologică se concentrează pe cum percepe și interpretează individul realitatea în jurul său. Terapeutul încurajează clientul să exploreze experiențele sale subiective, gândurile, emoțiile și senzațiile fără a le judeca sau interpreta. În schimb, se încurajează o atitudine de deschidere și curiozitate față de ceea ce trăiește clientul în momentul prezent.